Vizionează videoul aici sau citește textul preluat din video(cu acordul lui Ali):
Începem lista cu Terraformarea planetei Marte: Expediția Ares care este un joc compact și rapid de cărți în care așa cum spune și titlul, lucrăm pentru a face planeta roșie locuibilă. În fiecare rundă alegem și descoperim simultan câte o carte care indică faza ce urmează să fie parcursă de fiecare jucător în parte. Dacă am ales cu toții faza de generare de resurse, atunci o facem doar pe aceea și vom avea o rundă mai scurtă. Dacă însă reușești să anticipezi pașii celorlalți și alegi faza de construcție, atunci poți juca o nouă carte în tabloul personal înainte de a genera resurse. Vrând nevrând Expediția Ares este comparat cu fratele mai mare, Terraformarea planetei Marte, un titlu epic și complex, care necesită multă investiție de timp și de energie din partea jucătorilor și care în momentul de față este considerat al șaselea cel mai bun joc creat vreodată. Totuși Ares îmi place mai mult deoarece mulțumită mecanismului de selecție simultană de acțiune timpul mort este aproape inexistent, grafica este modernă și atractivă, iar jocul îmi satisface nevoile de gamer la fel de mult ca predecesorul său fără să mă stoarcă de energie.
Un alt titlu similar de plăcut și de intens este creat de duoul Kramer și Kiesling, și anume Paris pe care tare mă bate gândul să îl adaug colecției personale pentru că întotdeauna m-am distrat jucându-l. Aici joci rolul unui investitor mobiliar și pe tot parcursul partidei te străduiești să descoperi și să ocupi cele mai valoroase clădiri de pe planșă și să obții majoritate de influență în cartierele capitalei. Așa cum era de așteptat, cei doi designeri au reușit din nou să creeze un titlu complex folosind ca blocuri de construcție doar acțiuni simple dar agonizante. De la prima acțiune până la ultima îți încrunți fruntea în căutarea alegerii optime: așezi și blochezi cheia într-un cartier pentru a primi bani sau o așezi în banca centrală unde deși nu primești bani, ai libertatea de a muta cheia într-o tură viitoare când deja îți știi mai bine șansele de a obține majoritate. Cuvântul elegant se potrivește ca o mănușă jocului Paris care excelează atât prin cursul jocului cât și prin calitatea componentelor și prezența de masă.
Al treilea joc pentru gameri pe care îl găsești și la magazinul de specialitate Jocozaur este Khora: Rise of an Empire, pe care l-am lăudat deja în două episoade, și pe care îl prezint din nou pentru că am impresia că nu primește destulă atenție. Similar cu Paris, jocul îți oferă o paletă de acțiuni. Dăm cu zarurile, alegem simultan cărți de acțiune și alocăm zaruri la acestea, apoi pe rând executăm câte o acțiune. Scopul tău este ca civilizația ta să prospere pe multiple planuri, dar în același timp trebuie să ții cont de direcția spre care orașul pe care îl reprezinți te împinge și să îndeplinești anumite condiții pentru a beneficia de bonusurile orașului. Chiar dacă îl plasez pe Khora pe lista pentru gameri, și Iello îl consideră un joc pentru experți, bariera de intrare este destul de mică și odată ce ai jucat o mână de jocuri de tip euro vei reuși să asimilezi cu ușurință regulile acestuia și să fii o concurență competitivă.
Din Grecia antică ne îndreptăm spre Franța evului mediu, unde îl găsim pe Orleans, un joc de care atât eu cât și soția ne-am îndrăgostit din prima partidă. Mecanismul principal este cel de bag building. Începem jocul cu toții cu aceeași forță de muncă și pe parcurs adăugăm meepleși de diferite aptitudini în săculețul din care în fiecare tură tragem un anumit număr de meepleși. Apreciez foarte mult libertatea oferită de joc: te poți axa pe construirea caselor în orașele de pe hartă, sau pe generarea forței de lucru și trimiterea lor în primărie, sau poți achiziționa cartonașe de clădiri care lărgesc orizontul de opțiuni, iar în tot acest timp avansezi pe trepte care ori îți dau bonusuri instant, ori îți oferă beneficii perpetue, ori te ajută la punctarea finală. Chiar dacă această cutie bej nu ți se pare promițătoare, dacă gusturile ni se aliniază, atunci dă-i o șansă lui Orleans pentru că mie toate cele 10 partide mi-au adus zâmbetul pe buze.
Pe cât de mult îmi displac jocurile care se desfășoară în spațiul cosmic, pe atât de mult apreciez Beyond the Sun. Știu, nu este cea mai ispititoare copertă și spatele cutiei arată și mai rău, deși acest mix de alb-negru-albastru închis este o schimbare binevenită după atâtea jocuri bej, dar crede-mă această cutie ascunde un joc stelar. Ceea ce m-a atras cel mai mult la el este arborele tehnologic de pe planșa centrală unde pe parcursul partidei o să așezăm cărți care conțin noi spații de acțiune disponibile tuturor jucătorilor care au contribuit la descoperirea tehnologiei respective. Deși jocul vine cu o mulțime de zaruri nu o să aruncăm niciodată cu ele ci le vom întoarce în așa fel încât fața cu resursa reprezentată să fie în sus. Astfel putem avea lăzi, oameni sau nave spațiale și cu fiecare putem executa acțiuni diferite. Beyond the Sun este un deștept care recompensează planificarea în avans și care dovedește că nici jocurile nu trebuie judecate după copertă.
